La Bascket

Vanessa zambi luand cutia .
-O voi imbraca dar intoarcete !

Pentru prima data incepu sa rada. Facu cum i se spuse.

Eram la toaleta cand am auzit zgomotele alea. Am venit in camera si am vazut ca numai era nimeni. Cladirea a inceput sa se miste si sa tremure. Eram foarte speriata de ceea ce se intampla. Nu stiam unde e Vanessa daca a plecat, insa imi faceam grija pentru mine. Cladirea se misca din ce in ce mai tare.
-Ajutor! am strigat eu, cu frica in glas. Vane, Ren, salvati-ma.
Nu puteam sa ies. Am lesinat de frica ca am sa mor la fel ca parintii mei.

In timp ce Vanessa se imbaca, Lelouch primi un mesaj.
-R3, salveaz-o pe fata de la etajul trei. Acum. Apoi ofta.

Aceasta imbraca hainele .
-Ce s-a intamplat ? intreba apoi .

-O fata cu paru albastru a fost gasita la etajul 3. R3 a adus-o acum. Este la infirmerie, lesinata.

M-am trezit dintr-o data vazand ca sunt la infirmerie. M-am ridicat din pat ducandu-ma afara langa o ma sina unde era Vanessa. Aceasta se schimba. Nici dupa 10 secunde cladirea se prabusise. Am tresarit auzind zgomotul puternic si vazand cum cladirea cade. Atunci in minte mi-au aparut iar amintirile cu parintii mei. M-am lasat jos stand pe sosea, si am inceput sa plang.

-Este Any , observa Vanessa . De ce plange oare ?

-Nu stiu. Adu-o aici. Si te rog, sa nu-mi pronunti aici numele real, ci Zero.

-Bine ! dadu din cap afirmativ coborand din masina .
Se indrepta spre fata .
-Any esti bine ? o intreba ingrijorata . Haide inauntru .

Stateam si plangeam neauzind-o pe Vanessa. Vedeam momentul in care parintii mei murisera. Era in mintea mea. O auzeam pe mama cum ma striga, si-l vedeam pe tata care incerca sa stabileasca masina. Am inceput sa strig:
-Nu mama de ce... de ce tu? am spus intinzand o mana de parca ea ar fi fost langa mine.

Cand Lelouch le vazu pe cele doua in masina spuse:
-Deci tu esti Any.

-Da . Ea este Any si habar n-am ce e cu ea . Plange si vorbeste aiurea.

-Cred ca ar trebui sa o duca la infirmeria din masina. Un baiat veni si o duse pe Any intr-o camera. Va veni cand isi va reveni. Acum, va trebui sa te prezint.

-Bine ! Astept !

O lua de mana si o conduse intr-o incapere a uriasei masini.
-Fiti atenti! Le zice oamenilor ce isi faceau treaba. Aceasta este Vanessa si va sta cu noi. Este sub protectia mea. Daca pateste ceva, atunci veti suporta consecintele.

Vanessa ii saluta cu o voce mica .

-Nu-ti face griji. Sunt prietenosi.

Vanessa le zambi tutror .

-Poti sta in camera mea. Spuse el zambind pe sub masca.

-Care e aceea ? il intreba privind in jur .

Indica catre o scara mica. Merse cu ea si intrara inauntru. Era o camera imensa, spatioasa.
- Este o rulota foarte mare, spuse el.

-Vad ! exclama uimita .
Se tranti intr-un fotoliu luand niste furscuri si incepand sa manance .
-Scuze daca sunt cam nesimsita ! exclama ea .

-Nu-i nimic, spuse. Isi scoase masca de pe fata. Avea chipul transpirat tot.

Aceasta isi scoase un pachet de servetele din buzunar si i le arunca baiatului.